Chestionar de interese

	Chestionar de Interese Au rezultat următoarele ocupaţii din Chestionarul de Interese: Ocupaţia Nivel de studii solicitate Medic universitate Functionar la agentia de voiaj studii liceale (cu diplomă de bacalaureat) Farmacist universitate Asistent social liceu cu diplomă de bacalaureat, posibil studii postliceale - în funcţie de specificul locului de muncă Medic pediatru universitate Receptioner hotel studii liceale (cu diplomă de bacalaureat) Sora medicala (de medicina generala, pediatrie, obstetrica) liceu cu diplomă de bacalaureat, posibil studii postliceale - în funcţie de specificul locului de muncă Agent de actiuni / broker liceu cu diplomă de bacalaureat, studii postliceale sau universitare - în funcţie de specificul locului de muncă Director de marketing liceu cu diplomă de bacalaureat, studii postliceale sau universitare - în funcţie de specificul locului de muncă Responsabil de personal liceu cu diplomă de bacalaureat, studii postliceale sau universitare - în funcţie de specificul locului de muncă Functionar în administratia publica studii liceale (cu diplomă de bacalaureat) Functionar la banca pentru credite comerciale universitate Psiholog universitate Tehnician / asistent în laborator de chimie şcoală profesională, liceu cu diplomă de bacalaureat, posibil studii superioare - în funcţie de specificul locului de muncă Masor obligatorii de bază (primar + gimnaziu) Însotitor de bord (stewardesa, ofiter cabina) studii liceale (cu diplomă de bacalaureat) Achizitioner studii liceale (cu diplomă de bacalaureat) Bibliotecar liceu cu diplomă de bacalaureat, studii postliceale sau universitare - în funcţie de specificul locului de muncă Inginer de computere / tehnologie informatica liceu cu diplomă de bacalaureat, posibil studii postliceale - în funcţie de specificul locului de muncă Proprietar de cafenea şcoală profesională, liceu cu diplomă de bacalaureat, şcoală postliceală sau chiar studii superioare - în funcţie de specificul locului de muncă Psihiatru universitate Prezenta listă a fost creată de programul Ghidul Lumii OcupaţiilorWWW.occupationsguide.CZ/G_W_O. Repetaţi Chestionarul

Famili ocupationale din domeniu tehnic

Domeniul tehnic reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de persoane cu pregatire tehnica in scopul obtinerii si intretinerii bunurilor materiale necesare societatii.
Competenta reprezinta capacitatea de a aplica trasnfera si combina cunostinte si deprinderi in sutuatii si medii de munca diverse pentru a realiza eficient activitatile cerute la locul de munca.


.Familia ocupationale:
1.Mecanica si tehnologia materialelor cu meseriile: Mecanic auto :
2.Electrotehnica si energetica cu meseriile
-electrician centrale tehnice
- operator instalatii de termoficare
-electromecanic centrale electrice
3.Electronica automatica informatica tehnologica industriala
-electronist aparate si echipamente pentru radio si tv , electronist retele de telecomunicatii
4.Extractia si prelucrarea minereurilor
-miner
-mecanic de mina
- electrician de mina
5.Extractia si prelucrarea petrolului si a gazelor
-operator extractie
-tratarea si transportul titeiului
6.Chimie industriala
-mecanic utilaje si instalatii in industria chimica si petrochimica
7. Constructii si lucrari publice
-zidar
-parchetar
-instalator instalatii tehnicosanitare si de gaze
8Agricultura.
-mecanic agricol
-mecanic utilaje si instalatii pentru imbunatatiri funciare.
9. Industrie alimentara.
- electromecanic utilaje si instalatii in industria pentru imbunatatiri funciare
10.Fabricarea produselor din lemn
-tamplar universal
-tapiter
11.Industrie usoara
-filator
-tesator
12.Transporturi
-constructor cai ferate
-electromecanic nave
13.Tehnici audiovizuale si de comunicatii
-operator productie si exploatare film
14.Sivicultura , ape si protectia mediului
-operator retele de distributia apei
15. Servicii si productie artizanala
-electromecanic reparatii frigidere si aparate electrocasnice, ceasornicar.


Electronistii pot fi intalniti ca asamblori in diverse ramuri ale industriei: fabricarea televizoarelor, radiourilor, echipamentelor de birou (calculatoare, copiatoare), aparaturii de telecomunicatii, echipamentelor de transmisie sunet si imagine, sistemelor automate (senzori, controlori), alarmelor, sistemelor medicale etc.
Electronistul aparate si echipamente de automatizari realizeaza asamblarea componentelor si echipamentelor electronice, efectueaza operatii de masurare si reglare a parametrilor electrici, remediaza defectele aparute in functionarea sistemelor de reglare automata.

Cod COR

742103 plantator elemente electronice 742102 electronist depanator utilaje calcul

Studii şi/sau calificări

Este necesara calificare in domeniu.

Atribuţii

Electronistul aparate si echipamente de automatizari poate desfasura urmatoarele activitati:
-analizeaza documentatia tehnica a sistemului de reglare automata
-degreseaza placa pe care se vor realiza montajele electronice
-realizeaza si asigura protejarea impotriva oxidarii a traseelor electrice
-asambleaza componentelor electronice si realizeaza conexiunile electrice
-efectueaza masuratori electrice si electronice ale componentelor
-depaneaza echipamentele electronice remediind defectele constatate: verifica pozitionarea componentelor, corectitudinea conexiunilor, integritatea componentelor electronice, identifica defectele functionale etc.
-relizeaza asamblarea si interconectarea modulelor si subansamblelor daca echipamentele electronice sunt complexe
-seteaza valorile parametrilor tehnologici
-monitorizeaza valorile parametrilor masinilor automate si semnaleaza evenimentele in functionarea masinii cum ar fi modificarea valorilor parametrilor, apartitia semnalelor de avertizare etc.
- verifica lucrarile realizate si remediaza deficientele

Raporturi de muncă

Activitatea se desfasoara ca angajat cu contract individual de munca..

Condiţii de muncă

Activitatea se desfasoara in spatii inchise avand de obicei un program de 8h/zi.

Angajatori

Angajatorii pot fi companii specializate in producerea montajelor electronice, intretinerea si depanarea masinilor automate. Activitatea se desfasoara in ateliere de productie, laboratoare de cercetare etc.

Relaţii ierarhice şi funcţionale

In functie de marimea companiei si modul de organizare, electronistul se subordoneaza sefului de departament / directorului general. Colaboreaza cu alti specialisti din cadrul organizatiei, electronisti, lucratori in electronica si automatizari, tehnicieni, ingineri, cu reprezentantii diverselor organizatii.

Carieră

Treptele in ierarhia profesionala au la baza cresterea nivelului profesional.

Necesităţi de instruire continuă

Activitatea de perfectionare a electronistului aparate si echipamente de automatizari include autoinstruirea (carti, reviste de specialitate, documentatii tehnice, manuale, cataloage etc.), participarea la cursuri de specializare / perfectionare, demonstratii practice etc.

Termeni specifici

Termeni specifici

                                         Termeni specifici

Ce este ocupatia ?
 O sa va spun eu ce este.Ocupatia este activitatea pe care o desfasoara o persoana intr-o unitate economico-sociala, aducatoare de venit si care sonstitue pntru aceasta sursa de existenta.Ocupatia poate fi exprimata prin functia sau meseria exercitata de persoana respectiva.

Ce este functia ?
 Functia este activitatea desfasurata de o persoana intr-o ierahie de conducere sau executie.

Ce este meseria ?
 Meseria reprezinta totalitatea cunostintelor obtinute in timpul scolii sau practicii;acestea îi permit celui care le poseda sa execute anumite operatii de transformare sau prelucare a materiei prime si a semifabricatelor sau sa pastreze anumite servicii.

Ce este profesia ?
 Profesia este calificarea obtinuta prin studii, iar ocupatia este cea exercitata efectiv la locul de munca.
De exemplu, persoana care esre de profesie matematician poate avea ocupatia de profesor de matematica, cercetator stiinntific sau statician. Spre deosebire de profesie, care implica un nivel superior de pregatire, meseria presupune abilitati si deprinderi specifice.
 Unitatile economico-sociale sunt grupate pe mai multe domenii, de regula, intr-un domeniu desfasuradu-se activitati cu specific asemanator.
  Pregatirea necesara exercitati unei profesii este dobandita prin diverse forme de scolarizare: invatamant profesional si de ucenici, invatamant liceal, postliceal si de maistri, invatamant superior. Pregtirea se face pe famili ocupationale.

Ce este familia ocupationala ?
 Familia ocupationala reprizinta un grup de meserii, intrudite sau nu intre ele , practicate în aceleasi domeniu economic, pentru care pregatirea profesionala generala este comuna.
Pregatirea profesionala a oamenilor trebuie sa le permita acestora adaptarea la dinamica tehnologica si sociala si sa conduca la cresterea mobilitati si a flexibilitatii fortei de munca. 

Domenii profesionare

Diferențierea între ocupație și profesie constă în diferența dintre ceea ce scrie pe diploma unui absolvent al unei forme de învățământ și activitatea pe care acesta o practică pentru a obține venituri.

a. profesia coincide cu ocupația

profesii / ocupații

inginer informatician / inginer informatician

tehnician dentar / tehnician dentar

electromecanic / electromecanic

b. profesia nu coincide cu ocupația

profesii / ocupații

inginer informatician / director

inginer mecanic / senator

educatoare / secretară

 Profesie/meserie

Profesia este calificarea obținută prin studii.

Ocupația este activitatea utilă, aducătoare de venit defășurată de o persoană.

Ocupația unei persoane poate fi exprimată prin: funcția sau meseria exercitată de acesta.

Domeniu profesional reprezintă o sferă sau un câmp de activitate sau un sector dintr-un domeniu științific sau artistic.

Exemple de domenii profesionale: mecanică, electromecanică, electric, chimie industrială, construcții etc.

 Profesia

Profesia este specialitatea (calificarea) obținută prin studii, complexul de cunoștințe și de deprinderi practice care defrinesc pregătirea cuiva.

Calificarea profesională reprezintă o atestare oficială a faptului că un elev a demonstrat cu succes dobândirea unui set dat de competențe în urma unei perioade de studiu, prin școlarizare sau prin practică.

Competența înseamnă într-un context profesional capacitatea unei persoane de a folosi și combina cunoștințe teoretice, abilități practice și atitudini specifice, pentru a desfășura activități de calitate la locul de muncă.

Alegerea profesiei depinde de: aptitudini, aspirații și cerințele pieței muncii. 

Exemple de profesii: profesor, jurist, medic, economist, conducător auto etc.

 Ocupația

Ocupația este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau natură), pe care o desfășoară o persoană în mod obișnuit și care constituie pentru aceasta sursa de existență.

Exemple de ocupații: inginer, senator, secretar de stat, director de spital, bucătar etc. 

 Meseria

Meseria este complexul de cunoștințe obținute prin școlarizare și prin practică, necesare pentru executarea anumitor operații de transformare și prelucrare a obiectelor muncii  sau pentru prestarea anumitor servicii.

Exemple de meserii: strungar,  tinichigiu,  dulgher, stilist, designer,  cofetar etc.

 Funcția

Funcția este activitatea desfășurată de o persoană într-o ierarhie administrativă  (de conducere sau execuție).

Exemple de funcții:  director, președinte  de partid,  comandant de navă etc.

Evaluare

3. Stabiliti corespodenta dintre tipurile de contacte electrice din coloana A si proprietatile lor principale din coloana B:


A
 1. contacte cu surub si piulita... se pot demonta
2.contacte obtinute prin lipire....nu se pot demonta
3.contact alunecator .....una din piesele de contact aluneca pe cealalta

Contacte electrice

Contactul electric este ansamblul compus din doua piese metalice(piese de contact) a caror atingere permite trecerea curentului electric
Un circuit electric este o reţea electrică în buclă închisă ce include componente electrice şi (evtl. electromecanice), realizându-se astfel o cale închisă (cu dus şi întors) pentru curentul electric. Principial, d.p.d.v. electric o reţea este o conexiune dintre două sau mai multe componente, şi poate fi şi deschisă, nu neapărat un circuit închis.
Reţelele electrice, care se compun din surse de tensiune sau de curent, elemente liniare (rezistori, capacităţi - condensatori, inductori) şi elemente liniar distribuite (linii de transmisie a energiei), pot fi analizate prin metode algebrice pentru determinarea răspunsului în DC (curent continuu), în AC (curent alternativ), sau şi în regim tranzitoriu. Aceste reţele sunt numite reţele electrice analogice (liniare).
O reţea care în plus conţine şi componente electronice active se numeşte circuit (reţea) electronic. Aceste reţele pot fi liniare, neliniare (digitale) sau combinate, şi necesită un design şi o analiză mai complexă. În zilele noastre circuitele electrice şi electronice au atins un grad extrem de complexitate, cât şi de miniaturizare.

Unul din cele mai simple circuite electrice, care exemplifică legea lui Ohm.

Clasificare

a) Dupa forma geometrica a suprafetei de contact, contactele electrice se impart in trei grupe:
- contacte plane, la care atingerea celor doua piese se face pe o suprafa?a de contact. Din aceasta grupa fac parte, de exemplu, contactele realizate intre doua suprafe?e plane cu sec?iunea dreptunghiulara;

Fig. 1. Tipuri de contacte plane
- contacte punctiforme, la care, macroscopic, atingerea are loc doar intr-un singur punct, iar microscopic, pe o suprafa?a circulara de raza foarte mica.in aceasta grupa intra, de exemplu, contactele sfera- sfera, sfera- plan, con- plan;
- contactele liniare, la care atingereaare loc de-a lungul unei linii, adica pe osuprafata extrem de ingusta. Din aceasta grupa fac parte, de exemplu, contactele intre suprafa?a laterala a unui cilindru ?i un plan sau contactele intre doi cilindrii. Ca forme specializate de contacte liniare se intalnesc contactele deget ,lalea si perie

Fig. 2. Contact de suprafata, contact punctiform, contact linear
b) in func?ie de modul de realizare a imbinarii de contact:

Fig. 3. Tipuri de contacte
- contacte permanente (fixe):

piesele de contact nu se desfac in timpul functionarii;

forta de apasare este asigurata cu suruburi;

de exemplu: legaturile la borne .
Fig.2. Contacte permanente (fixe)
- contacte alunecatoare (glisante):

piesele de contact nu se desfac in timpul functionarii, dar se deplaseaza una fata de cealalta, una dintre piese alunecand peste cealalta;

de exemplu: contactul perii-colector, captatoarele de la troleibuze care aluneca pe firul de alimentare in timp ce troleibuzul se deplaseaza.
-contacte amovibile (de intrerupere):

se inchid si se deschid in timpul functionarii servind la stabilirea si intreruperea curentului electric; forta de apasare este asigurata cu resoarte (arcuri) elicoidale sau lamelare

de exemplu: contactul fisa-priza Contactele amovibile pot fi:
- contacte de lucru (principale), care asigura un contact cat mai bun atat timp cat circuitul este inchis
- contacte de rupere (de stingere), care protejeaza contactele de lucru impotriva uzurii prin arcul electric format la intreruperea si stabilirea circuitului

Transporturi energie electrice

Sistemul energetic reprezinta complexul tuturor instalatiilor in care se produce,se transforma si se consuma enregia sub diferitele ei forme.

Transportul şi distribuţia energiei electrice

---

            Dintre formele sub care se consumă energia, un loc deosebit îl  ocupă energia electrică fapt dovedit şi de creşterea continuă a ponderii energiei primare transformată în energie electrică (peste 40%, în prezent).

            Avantajele deosebite pe care le prezintă energia electrică în raport cu alte forme de energie - poate fi obţinută, cu randamente bune, din oricare altă formă de energie, poate fi transmisă rapid şi economic la distanţe mari, se poate distribui la un număr mare de consumatori de puteri diverse, se poate transforma în alte forme de energie, în condiţii avantajoase, este "curată", adică odată produsă nu este poluantă, se pretează bine la automatizări, se poate măsura cu precizie etc. - au determinat extinderea continuă a domeniilor de utilizare a acesteia şi implicit a crescut numărul şi puterea instalaţiilor destinate acestui scop.

            Deoarece energia electrică solicitată de consumatori nu poate fi stocată, ea trebuie utilizată chiar în momentul producerii sale. Această condiţie este îndeplinită întrucât producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice sunt legate una de alta şi decurg în cadrul unui ansamblu de instalaţii ce alcătuiesc sistemul energetic (SE).

      

Schema de principiu a SE  EP-energie primară; IP-instalaţie primară; ITr-instalaţie de transport; MP-maşină primară; GS-generator sincron; CE-centrală electrică; SEV-staţie de evacuare; LT-linie de transport; SD-staţie de distribuţie; LD-linie de distribuţie; PT-post de transformare; CMT-consumator de medie tensiune; CMJ- consumator de joasă tensiune.

Prin sistem electroenergetic (SEE) sau sistem electric se înţelege partea electrică a sistemului energetic, începând cu generatoarele electrice până la receptoarele electrice inclusiv. În cadrul SEE, instalaţiile de producere, transport distribuţie şi utilizare a energiei electrice sunt interconectate într-un anumit mod şi au un regim comun şi continuu de producere şi consum a energiei electrice.
Energia electrică necesară alimentării consumatorilor din sistemele electroenergetice este produsă de generatoarele din centralele  electrice, la nivel de medie tensiune (6-24)kV. În centralele   electrice, diverse forme de energie din resursele primare se transformă succesiv, cu ajutorul unor maşini şi agregate, în energie mecanică şi ulterior în energie electrică.  Legătura dintre sursele de energie electrică (generatoare) şi consumatori este asigurată de instalaţiile de transport şi distribuţie a energiei electrice, adică de reţeaua electrică (RE).

  Legătura dintre sursele de energie electrică (generatoare) şi consumatori este asigurată de instalaţiile de transport şi distribuţie a energiei electrice, adică de reţeaua electrică (RE). Reţeaua electrică este alcătuită din următoarele elemente principale: linii electrice aeriene (LEA) şi în cabluri (LEC), staţii şi posturi de transformare, elemente secundare etc.

        

Reţea de înaltă tensiune	Linii electrice subterane

            Liniile electrice aeriene sunt uşor accesibile, dar ocupă  spaţii mari şi sunt supuse permanent acţiunii distrugătoare a factorilor atmosferici şi poluanţi.

            Liniile electrice subterane nu aglomerează spaţiile aeriene, nu prezintă pericol de electrocutare directă, au siguranţă mare în exploatare dar sunt scumpe şi greu accesibile, de aceea se folosesc în cazul legăturilor submarine, în apropierea aeroporturilor, pe sub căile ferate.

            Tensiunea nominală a liniei are una din valorile standardizate: 380V, 6KV, 10KV, 20KV, 35KV, 110KV, 220KV, 40KV.

 

Staţii de transformare	Staţii electrice de distribuţie

Prezenţa în SEE a instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei  electrice este necesară din următoarele considerente:
- asigură transportul energiei la distanţe mari, din zonele de producere spre centrele de consum, transportul sub formă de energie electrică fiind soluţia economică;
-  acceptă diferenţa dintre tensiunea nominală a generatoarelor şi cea a consumatorilor, diferenţa dintre tensiunea nominală a liniilor de transport şi cea a consumatorilor,   diferenţa dintre puterea transportată şi cea solicitată individual de către receptoare;

- funcţionarea interconectată a centralelor din SEE sau funcţionarea interconectată a SEE aparţinând unor zone teritoriale diferite impun existenţa unei reţele de legătură etc.

Harta SEN (clic pe imagine)

Principalele cerinţe impuse reţelelor electrice sunt:

- continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor;

- siguranţa în funcţionare;

- calitatea energiei electrice furnizate consumatorilor;

- dezvoltarea ulterioară a reţelei;

- eficienţa economică a investiţiilor;

- cerinţe suplimentare impuse de impactul cu mediul înconjurător.

    Continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor este o cerinţă esenţială pe care trebuie să o îndeplinească o reţea electrică. Alimentarea consumatorilor trebuie asigurată practic fără întrerupere (sau la un nivel de întrerupere admis, de valoare mică), indiferent de regimul şi starea sistemului. Acest deziderat se realizează în primul rând prin alegerea unei configuraţii adecvate a reţelei dar depinde direct de siguranţa în funcţionare a reţelei.

            Întreruperea alimentării cu energie electrică afectează consumatorii în mod diferit. În funcţie de natura efectelor produse de întreruperea alimentării cu energie electrică, receptoarele se încadrează în următoarele categorii:

            - categoria zero, la care întreruperea în alimentarea cu energie electrică poate duce la explozii, incendii, distrugeri de utilaje sau pierderi de vieţi omeneşti. În această categorie intră, spre exemplu: calculatoarele de proces, instalaţiile de ventilaţie şi evacuare a gazelor nocive sau a amestecurilor explozive, instalaţiile de răcire la cuptoarele de inducţie etc.;

            - categoria I, la care întreruperea alimentării conduce la dereglarea proceselor tehnologice în flux continuu, necesitând perioade lungi pentru reluarea activităţii la parametrii cantitativi şi calitativi existenţi în momentul întreruperii, sau la rebuturi importante de materii prime, materiale auxiliare etc., fără a exista posibilitatea recuperării producţiei nerealizate. Se pot încadra în această categorie: podurile rulante de turnare în oţelării, cuptoarele de topit sticlă, incubatoarele, staţiile de pompe pentru evacuarea apelor din mine etc.;

            - categoria a II-a cuprinde receptoarele la care întreruperea alimentării conduce la nerealizări de producţie, practic numai pe durata întreruperii, iar producţia nerealizată poate fi, de regulă, recuperată. În această categorie se pot încadra: cuptoarele pentru tratamente chimice, compresoarele de aer, instalaţiile de extracţie, maşinile prelucrătoare pentru producţia de serie etc.;

            - categoria a III-a cuprinde receptoarele de mică importanţă care nu se încadrează în categoriile precedente, cum ar fi: receptoarele din ateliere, depozite, secţii auxiliare, cum şi cele aparţinând consumatorilor casnici şi rurali.

        Prin siguranţa în funcţionare a unei reţele electrice se înţelege capacitatea acesteia de a suporta solicitările care apar în funcţionarea ei fără consecinţe inacceptabile pentru instalaţiile şi aparatele ce o compun, fără prejudicii pentru personalul de deservire, pentru construcţiile sau obiectivele învecinate.

            Datorită diversităţii elementelor care alcătuiesc reţeaua electrică şi a numeroaselor incidente care apar în exploatarea acesteia, realizarea unei siguranţe absolute în funcţionarea unei reţele electrice este deosebit de dificilă şi iraţională. În exploatarea unei reţele electrice pot apare solicitări foarte mari sau mai multe avarii simultane, independente unele de altele, frecvenţa de apariţie în ambele situaţii fiind foarte mică.           

Calitatea energiei electrice furnizate consumatorilor reprezintă o cerinţă esenţială în exploatarea reţelelor electrice şi se apreciază în funcţie de următorii parametri: tensiunea de alimentare, frecvenţa, gradul de simetrie al sistemului trifazat de tensiuni şi puritatea undei de tensiune, dorită de formă sinusoidală.

            O bună calitate a energie furnizate impune ca tensiunea de alimentare şi frecvenţa să fie cât mai apropiate de valorile nominale, iar fluctuaţiile de tensiune şi frecvenţă în jurul acestor valori să fie cât mai reduse atât ca valoare cât şi ca frecvenţă. Abaterile admise sunt de cca. ±5% pentru tensiuni, respectiv ±0,5% pentru frecvenţă.      

Dezvoltarea ulterioară a reţelei este o cerinţă potrivit căreia reţeaua electrică existentă trebuie să permită o extindere (dezvoltare) viitoare fără ca prin aceasta gradul ei de siguranţă şi simplitatea manevrelor să sufere modificări esenţiale.

    Eficienţa economică a investiţiilor este cerinţa care impune ca transportul şi distribuţia energiei electrice să se realizeze cu cheltuieli minime la o anumită putere transferată. Creşterea eficienţei economice a investiţiilor se realizează prin:

- reducerea la maxim a cheltuielilor de investiţii prin adoptarea soluţiilor celor mai ieftine dintr-un număr de soluţii posibile, care satisfac condiţiile tehnice impuse;

- reducerea pierderilor de putere pe elementele reţelei, prin alegerea unor aparate şi instalaţii ce prezintă randamente ridicate şi prin exploatarea raţională a acestora.

    Cerinţele suplimentare impuse de impactul cu mediul înconjurător acţionează ca restricţii, care trebuie respectate în mod obligatoriu. De exemplu, se impun restricţii de poluare estetică, fonică, atmosferică sau de deviere a traseelor în cazul unor zone urbane (chiar dacă soluţia tehnico-economică recomandă ca o linie de înaltă tensiune să treacă prin centrul unei zone urbane, această soluţie nu poate fi acceptată şi traseul se modifică corespunzător).

    Riscuri privind impactul reţelelor electrice asupra mediului

Impactul reţelelor electrice asupra mediului înconjurător poate fi privită din cel puţin două puncte de vedere, şi anume:

v     ca influenţă a reţelelor electrice asupra mediului ambiant;

v     ca influenţă a mediului ambiant asupra reţelelor electrice.

Principalele tipuri de poluări pe care reţelele electrice le generează asupra mediului înconjurător sunt:

• vizuală, determinată de posibilele deteriorări ale peisajului;

Modificarea peisajului cauzată de  cablurile electrice

• sonoră, determinată în principal de:
• zgomote generate la funcţionarea reţelelor electrice si în special, a transformatoarelor;
• zgomote generate de descărcarea corona pe liniile de înaltă şi foarte înaltă tensiune;
• electromagnetică, determinată de:
• efecte luminoase ale descărcării corona;
• perturbaţiile radio în domeniul TV;
• influenţele câmpului electric şi magnetic asupra organismelor vii;
• psihică datorată riscurilor de accidente, determinate în mod obiectiv de:
• teama generată la apropierea de reţele electrice şi de efecte vizuale şi sonore ale acestora;
• accidente, cu generarea unor situaţii majore (decese);
• ecologică, determinată de:
• gradul de ocupare a terenurilor;
• gradul de defrişare a pădurilor;
• influenţa asupra instalaţiilor şi construcţiilor etc.

În cazul liniilor electrice de medie şi joasă tensiune riscurile pe care le poate genera impactul acestora cu mediul înconjurator se referă, în principal la: gradul de ocupare a terenurilor, gradul de defrisare a padurilor, gradul de poluare vizuala, impactul cu diferitele constructii si instalatii etc.